Supermarket

O priveam cu coada ochiului. Era ceva amuzant in felul ei de a alege un pepene rosu. Ii ciocanea usor si asculta sunetul, cautand o muzicalitate aparte, numai de ea stiuta. Dupa cateva incercari a gasit in sfarsit unul pe placul ei. Apoi s-a intors cautand locul unde sunt pungile, aveam deja una in mana si am oferit-o din reflex, fara ca macar sa ma intorc si sa ma uit. Abia dupa aceea am privit-o, am zambit politicos unul altuia, iar eu mi-am continuat cumparaturile saptamanale. Sincer, cred ca s-a prins ca o priveam pe ascuns, poate a simtit, cine stie, intuitia asta feminina e capabila de multe chestii. Ne-am mai intalnit de cateva ori dupa aceea. Nu ne-am salutam, nu ne-am vorbit niciodata. Doar zambim, inclinam capul schitand un salut numai de noi stiut, si ne vedem de drum. Atat.