Amintiri
Privea tabloul cu interes, si ceva nu parea sa fie in ordine. Norii din spatele femeii pareau sa aibe irizatii violet, iar pe cer se puteau vedea doua luni, in loc de una. Un animal nemaivazut alerga pe camp, si o amintire de demult isi facu loc la suprafata gandurilor sale. -Ce se intampla cu mine? se intreba in sinea lui. -Cum, nu stii? ii zise un batranel de langa el. Esti pe cale sa te trezesti. Uimit privi la cel de langa el, semana putin cu Stan Lee din profil, si incerca sa isi dea seama ce se intampla. -A, scuze, ii spuse batranul. Cateodata raspund gandurilor celor de langa mine, in loc sa ii astept sa zica cu voce tare. Te-ai fi gandit ca 260 de ani traiti aici pe Pamant m-au invatat sa nu mai raspund neintrebat. Zicand aceasta interlocutorul sau se intoarse si se indrepta spre iesire. Prietenul lui veni in graba, intrebandu-l curios: - Stii ca acela e pictorul care a pictat toate aceste tablouri din expozitia in care ne aflam? Ce ai vorbit cu el?