Paracelsus - just another ordinary life

Sa ne jucam pe hartia alba, asternem cuvinte, nimeni nu minte, dar adevarul e ascuns omis sau proscris. Oare ti-am zis ca uneori chiar si visele pot deveni realitate? Dar cel mai adesea trebuie sa muncesti pentru ca aceasta sa se intample.

Vad muntele in spate, ascuns in orizontul brigantin, Acum avem de toate, dar cum de nu mai vin ideile si gandul, lumina si pamantul, magia e ascunsa si viata, viata isi cere dreptul la nemarginire, incerc sa o ating, sa prind o amagire care apare si dispare ca magarul in ceata. Mama ei de viata!

Desi suntem diferiti din punct de vedere genetic, fiziologic, poate chiar din punct de vedere al caracterului sau a mediului in care traim, aceleasi diete par a fi recomandate pentru diferite persoane, urmarind acelasi rezultat. Daca aceasta nu este o alegere dubioasa, nu stiu ce sa zic! Urmarind o cercetare a unui institut din Israel, s-a incercat monitorizarea glicemiei (cantitatea de zahar din sange) la fiecare 5 minute, cu ajutorul unui aparat special. Cei 800 de participanti au folosit de asemenea un app pentru a inregistra detalii de gen: ora mesei si ce anume au mancat, cand au adormit si cand s-au trezit, cand si pentru cat timp au facut exercitii si asa mai departe. Raspunsul a fost surprinzator, pentru fiecare aliment sau mancare consumata, diferite persoane au avut variatii diferite ale glicemiei. In urma monitorizarii celor 800 de participanti, un algoritm a fost creat si apoi a fost posibila prezicerea cu succes a variatiei glicemiei pentru participanti. Algoritmul a f

In ultima vreme am facut un curs despre flora bacteriana intestinala. Aplicatiile sunt destul de interesante, si se pare ca inca mai avem mult de invatat in acest domeniu. Pun pariu ca nu stiai ca fara microbii din intestin raspunzatori cu crearea unor lanturi scurte de acizi grasi gen butirat utilizati pentru generarea de energie, ar fi trebuit sa mancam de cinci ori (da, 5 ori !!!) mai mult? Am observat de exemplu ca bebelusii si copii au initial un numar crescut de Bifidobacteria, in special in primul an de viata, pina la maturizarea florei intestinale, si acesti microbi au un rol in imunitate, metabolism, si multe alte domenii pe care abia am inceput sa le descoperim. Poate ca insasi prelungirea vietii este legata de compozitia optima florei intestinale. Anumite notiuni se leaga acum, cum ar fi consumul crescut de iaurt, prebiotice si probiotice si longevitatea pastorilor din Caucaz, dar si o anumita dieta de regenerare traditionala din Ayurveda cunoscuta sub numele de Rasayana,

Privea tabloul cu interes, si ceva nu parea sa fie in ordine. Norii din spatele femeii pareau sa aibe irizatii violet, iar pe cer se puteau vedea doua luni, in loc de una. Un animal nemaivazut alerga pe camp, si o amintire de demult isi facu loc la suprafata gandurilor sale. -Ce se intampla cu mine? se intreba in sinea lui. -Cum, nu stii? ii zise un batranel de langa el. Esti pe cale sa te trezesti. Uimit privi la cel de langa el, semana putin cu Stan Lee din profil, si incerca sa isi dea seama ce se intampla. -A, scuze, ii spuse batranul. Cateodata raspund gandurilor celor de langa mine, in loc sa ii astept sa zica cu voce tare. Te-ai fi gandit ca 260 de ani traiti aici pe Pamant m-au invatat sa nu mai raspund neintrebat. Zicand aceasta interlocutorul sau se intoarse si se indrepta spre iesire. Prietenul lui veni in graba, intrebandu-l curios: - Stii ca acela e pictorul care a pictat toate aceste tablouri din expozitia in care ne aflam? Ce ai vorbit cu el?

Aceleasi vorbe, aceleasi idei, intrebari cu sau fara ei, suflete fara piei, sau corpuri fara suflet, taceri fara urlet, sunet, amanet al ideii de fericire. Degeaba o cauti in nestire, nu iti sta in fire, fire de tort, inchisi intr-un cort, numit tara, afara sau intr-o doara, zamber amar sau nume special. Nu ai habar ce sa faci cu noi, cea mai grea e singuratatea in doi. Voi?

Mii de culori se joaca, intrepatrunse de lumina apusului, in fata ochilor mei, ramasi muti de atata splendoare, stralucind sinestezic si scuturand secretele stiintei sinelui.

Anul de gratie trei sute sase, nu am jucat tenis cu Ilie Nastase, nici nu m-am jucat cu focul grecesc, nu a fost cetate sa nu cuceresc. Frigul a venit pe ascuns, ca un fur, Insotita de haita si lupul cel sur, imi auzeam dardaind dintii, apoi a venit noaptea mintii. Deschid ochii, aprind lumina, astept sa cada cortina, as vrea sa renunt, dar nu ma las, am nevoie doar de o pana si un compas. Deschid ochiidin nou, lumea e departe de a fi un cavou, iar eu sunt un erou privind cerul albastru ultramarin. Vin.

Intentia care precede gandul este in spatele idei care misca Pamantul. Un soare, doi sori, de unte atatia nori care sa acopere cerul mintii? Umblam prin noapte ca sfintii cautand lumina inceputului, de vizitand Poarta Sarutului nu mai simtim nimic din emotia menita sa strabata secole, poate chiar milenii, Mirenii au ramas ascunsi in spatele hainelor, iar acum, chiar nu mai am nimic sa spun. Ma adun.

Sofer amator, caut un izvor nesecat de intelepciune. Pe bune, chiar gandul ca o sa imi vina randul imi aduce aminte fara cuvinte ca mintea minte. Cat pe aci sa fiu impertinent, desi sunt ancorat in prezent. Nu e un accident, dar dincolo de cuvintele cele mai dulci ca mierea, se afla doar Tacerea. Cu am zis, sofer amator, caut Vid creator. Am motor.

O noua zi, aceeasi placa acelasi cantec, dar nici o joaca de copil, pe inserat, nici un joc de jucat. Aceeasi noapte, diferent vis, ochiul care nu s-a mai deschis, acelasi vis, dar nu mai e loc pentru inca un joc de copil. Abil, ca un ninja amator, invat din nou sa zbor, avion cu motor, am uitat ca sa cobor la statia dintre castani, sunt prea multi ani lasati in urma mea. Am sa devin o stea.

Puiul de lup mediteaza, sensul vietii graviteaza in jurul cerbului care se adapa nestiut in izvorul rece de langa ulmul prabusit pe jumatate. Se poate?

Eu cu tine, tinandu-ne de mana, privind asfintitul. Cititul in stele, il lasam pentru iele. Ielele, singurelele, bantuie visele lasate in urma. Urma scapa turma, dar tu cum ai scapat curat? Si fara pata din armata soldatilor de tinichea. Ce belea!

Palarie-n-trun picior, si cravata pentru mâna gand razlet fara de rima si al inimii motor Vantul bata si strabate un albastru infinit, eu invat sa dau din coate, tastele bit dupa bit. Iar un intreg nou univers isi va deschide portile perceptiei in umbra uniform-directiei cativa ani lumina si vers Rimele au incetat sa mai spuna povesti tu nu mai esti ce ai fost. Rost?

Pierdut printre atatea ganduri, care au disparut efemer, imediat ce s-au manifestat, ideal de Mentat, ori menta ori coriandru, imbratisand tandru idea de Absolut. Mai ceva decat Gelu si Menumorut, ori Molda, iar s-a marit solda vanzatorilor de vise, dar usile raman inchise, si noi batem, batem si ciocanim, pana cand uitam sa iubim. Iar noaptea mintii se apropie incet-incet. Tu chiar crezi ca ai timp berechet?

Am aprins Focul, unde-i norocul? ganduri apasa, compas pe masa, apa de flori, cu capul in nori revin, si din nou, fara nici un cadou depasesc ultimul nor, ador sa zbor.

Timpul a incremenit, distanta care ne separa a devenit brusc multinuiversala, chiar daca suntem unul langa celalalt. Incerc sa inteleg acest ireal concept al apropierii fata de inima Universului, dar versului ii este prea greu sa se desfasoare desi mintea incearca sa se coboare din turnul de veghe.

..de cand am facut aproape o gluma, o saptamana e tot ce am nevoie acum, fara apa si sapun, ce tare, as vrea doar sa merg la mare. Sezonul vacantei e inca inchis, a fost ca un vis, undeva in Mai, mai vreau un pic, sa ma ridic, sa apuc, sa usuc tricoul, sa simt valuri, blocat intre doua valuri, flacara stiintei, a constiintei soapte, nu le mai aud in noapte, prea multa larma, alarma la ora sase, broaste testoase, fara oase, si alte idei, prea putine scantei, atata larma (da, ma repet, incet) lumea vrea sa doarma. Lamaie si gheata, pe sub mustata.