Vorba lunga, saracia omului, dar placerea unde e?

Dar, am spus cuiva ca o sa scriu aici, mai pe larg, ciudata mea teorie. Nu de alta, dar imi era lene al naibii de mult sa explic asa ceva pe telefon. Acum, daca am scapat porumbelul, tre' sa ma tin de cuvant.

Deci, o relatie intre doua persoane, indiferent de tipul ei (poate sa fie o relatie de prietenie , amicitie, iubire, casatorie sau orice alt tip de relatie, in sensul bun al cuvantului) presupune interactiuni intre aceste doua persoane pe multiple planuri. In functie de compatibilitatea intre cei doi, aceste interactiuni pot fi pe unul, doua sau chiar mai multe planuri.

Primul plan, cel material.

Este planul de baza al relatiilor intre persoane de sex opus, in zilele noastre. Presupune in principal nevoile de baza, mincare, siguranta, un acoperis deasupra capului , somnul si calitatea lui si, poate cea mai importanta componenta, banii. Acum, daca tot am deschis discutia, interactiunile pe acest plan pot fi echilibrate sau nu. Sa luam de exemplu banii. Situatia echilibrata ar fi cand ambii castiga suficient de multi incat sa traiasca asa cum isi doresc. Cand unul castiga mai mult decat celalalt sau e singurul care aduce banii in casa, balanta se modifica, implicand aportul celuilalt in alt plan al relatiilor lor. Aici ar fi mult de discutat. Bineinteles, daca ambii castiga, dar banii castigati acopera doar 40-50 % din nevoile lor, atunci situatia este de asemenea dezechilibrata. Situatia precedenta se poate extinde si asupra mancarii, somnului sau sigurantei fizice. Dar asupra lor voi reveni daca va fi cazul. Astazi mi-am propus doar sa trecem in fuga, precum rata prin balta, prin toate etapele.

Planul social/sexual

In acest plan intra relatiile pe care cei doi le au, atat intre ei, cat si cu persoanele apropiate. Sa incepem cu subcapitolul Social. Un mic exemplu. Aici intra rudele, cercurile de prieteni si cunostinte si eventual colegii (de scoala sau de servici). Pentru ca sa existe echilibru intr-o relatie de tip, sa zicem iubit-iubita, importanta acestui plan intre cei doi trebuie sa primeze in fata celorlalte sfere de influenta (vorbind din experienta ,multor amici, ca sa inseninez un pic atmosfera, aici intra si perspectiva "Ce ma fac cu soacra-mea" sau "parerea celei mai bune prietene/prieten asupra combinatiei mele".) Sperand ca m-am facut inteles, atingem in fuga celalalt subiect. Sexul. Ei bine, poate ca nu putem cere tuturor sa ridice sexul la rang de arta (desi cred ca partii feminine, pentru ca de barbati sunt sigur, i-ar face mai mult decat placere ca totul sa fie ca la carte, tinzand spre perfectiune), dar totusi putem sa intelegem ca, atunci cand cei doi se cunosc indeajuns de bine, invata fiecare despre celalalt, trecand peste stangaciile inceputului, si isi dau seama ca intre ei exista ceva cel putin electric, acel "ceva" la care numai gandindu-te simti fiori pe sira spinarii, si parul ti se zbarleste, ei bine, atunci relatia poate continua mai departe.

De obicei 68% din relatiile zilelor noastre se bazeaza pe aceste 2 planuri, aflate in relativ echilibru.

Planul volitiv

Acest plan tine de o natura mai matura a relatiilor, avand ca obiect de studiu vointa si modalitatile ei de manifestare. Acest aspect te face sa te raportezi la relatia ta ca la o lupta pentru suprematie, in care tu trebuie sa detii controlul. Aceasta lupta pentru control da multor persoane senzatia ca viata are un sens, si este uneori asociata in mod gresit cu ambitia. Poate lua forma unor nemultumiri sau frustari, mai mult sau mai putin usor de evidentiat. Ideea de "Eu" care fac totul, care sunt "barbatul" in casa, cam tot ceea ce tine de "vreau sa faci aia, sau sa nu faci aia", "hai sa facem macar odata si cum vreau eu", egoismul in oricare din formele sale,vanitatea, senzatia ca celalalt iti intareste sentimente de inferioritate, te face sa te simti mizerabil, sau tendintele de a actiona tu in asa fel incat sa ii dai celuilalt aceasta impresie, toate acestea tin de vointa si de finele interactiuni in acest plan. O asigurare ca acest plan este predominant consta in a spune "tin la tine!" in loc de "te iubesc!".

Planul emotiilor si sentimentelor

Acesta este unul din putinele care poate crea o relatie de unul singur. Ca sa ma fac inteles, ganditi-va la iubirile adolescentine, in care dragostea era singurul lucru de care aveam nevoie, in acea nebunie care ne cuprindea si ne ridica pina la cer. Acest plan este un "must have" al oricarei relatii de iubire, dar, din pacate, este adesea neglijat sau lasat prada uitarii, pe masura ce timpul trece.

Exista insa si posibilitatea de a cultiva acest plan si de a face sa apara un aparent echilibru, cu toate ca aici nu putem vorbi de termeni de comparatie. Putem vorbi de alb si negru, de iubesc sau nu iubesc. Aici totul este ridicat la rangul de absolut. Este planul din care izvorasc acele iubiri de neuitat, care ne transforma pentru totdeauna.

Si, e o ora tarzie, si as vrea sa mai dorm. Ar mai fi citeva planuri, dar voi reveni asupra lor intr-un post ulterior.

Vezi ma ca m-am tinut de cuvant? Sa te aud ca mai zici ca nu-s serios...

16 iulie 2009