Jurnalul unui sofer amator - 100 mile - partea 1-a

Si unde nu are cineva ce face si imi propune sa conduc masina lui cat este plecat din tara, asa ca ziua urmatoare ma duc cu un prieten al posesorului, si preiau masina din fata casei. Eu nu am mai condus aici decat odata, cu consecinte destul de dezastruoase. E, hai ...de doua ori. Ma sui eu in masina, recunosc, m-am uitat discret la cel care m-a adus sa vad pe ce apasa ca sa porneasca. Recapitulez eu: ambreiaj, frana, acceleratie. Intreb daca e motorina sau benzina, sa stiu cum procedez in peco, si incepe circul. Zice prietenul: Tine-te dupa mine, sa mergem la mine acasa sa iti dau Tom-tomul. Ca eu fara gps sunt degeaba, bineinteles, fiindca nu stiu strazile pe aici. Dar omul meu intoarce si ma asteapta. Intoarce catalin, daca mai stii cum. Ma chinui eu si dupa cateva incercari, vreo 4 la numar, imi iese pasienta. Constat ca pe o scara de la 1 la 10, eram cam de nota 2. Bun asa, deja ma intrebam ce naiba mi-a trebuit masina. Chestia numarul unu, nu merge incarcatorul de masina, trebuie reparat. Imi da omul gps-ul, si plecat spre un atelier auto. Aceeasi smecherie, el inainte, eu dupa el. Sunt in stare sa urmaresc o masina, dar sa vad ce fac cand o sa raman singur. Ajungem la atelierul cu pricina, astia nu aveau electrician. Dar ne recomanda ei pe unul, doua strazi mai incolo. Ajung la meseriasul cu pricina, fostul patron a lui Matei. Imi repara asta masina, stiam ca tre sa dau vreo 3-4 lire. Il intreb cat costa, zice 20, eu fraier, nu comentez, ii dau. Plec spre Peco. Ajuns acolo, realizez ca acei 20 de lire erau toti banii care ii aveam. Sun pe prietenul cu pricina, vine, ca cica ii trebuie gps-ul pina seara, si imi da 10 lire. Trag masina in peco, cu rezervorul pe partea cealalta. Nu ajungea furtunul. Vreau sa trag mai aproape la pompa din fata, dar era la vale, si se duce masina in spate, oprindu-se milimetric langa masina aluia din spate, care facea niste ochi cat cepele. Ala ma intreaba daca am carnet, daca am baut, daca ma droghez. I zic lui nenea ca nu am nimic, doar ca nu am condus in UK, si trag masina cu greu la pompa din fata. Alimentez, de data asta a ajuns furtunul, fix pana acolo. Vine nenea de dinainte si ma intreaba daca ma descurc, ca daca nu ma conduce el pina acasa, sa fie sigur ca nu mor pe drum. Ii zic ca sunt ok, si ies din peco. Mi se opreste motorul in mijlocul intersectiei, si plec cu greu, dupa ce las zeci de masini sa treaca. Ajung in parcare, unde pun masina strategic in spate, unde era mai liber, ca sa nu fiu nevoit sa o intorc. Acolo va ramane pina cand va veni momentul sa plec la munca, mai pe seara.

26/01/2011

Comments

Popular posts from this blog

Ultima mea carte s-a lansat azi pe Amazon

Ritm

Urari