Ganduri

Soarele rasare sugubat din spatele unor casute, iar gandurile mele umbla aiurea in tramvai. Ma gandeam la L. desi a trecut atata timp. Ce a ramas in urma acelei persoane, un dulap cu haine, doua trei insemnari, un pachet de tigari si cateva lucruri personale. Ce cautam aici? Ce vrem de la viata? Ne comportam de parca nu am sti ca la un moment dat se trage linie, si ne putem intreba ce lasam in urma. Daca am presupune prin absurd ca ai muri azi, ce ramane in urma ta? Cine s-ar mai gandi la tine peste un an? Dar peste 10-20? Ce vrem de la viata? Ne chinuim atat alergand dupa realizari efemere, uitand cel mai important lucru, sa traim fericiti. Sa fim cu adevarat. Sa nu mai alergam dupa himere. Sa actionam, chiar acum. Ce ne lipseste, ce avem deja, si cum putem sa facem cat mai repede pasii necesari in aceasta directie? Zici ca vrei sa fii fericit/fericita, dar ca nu poti? Esti de condamnat. Inseamna ca inca nu ai facut tot ce puteai face, sau ca ai urmat alegeri gresite. Toti putem fi fericiti. Nu este ceva magic, indepartat. Este un mod de a trai, o insiruire de alegeri mature si constiente, o cale a vointei, perseverentei si muncii, trecand peste delasare, lene sau comoditate.
Cat mai vrei sa dormi?

22 aprilie 2010

Comments

Popular posts from this blog

Ultima mea carte s-a lansat azi pe Amazon

Ritm

Urari