Paracelsus - just another ordinary life

Stateam relaxat intr-un chaise-longue, pe o plaja din Barbados, ascultand ritmicitatea aproape muzicala a valurilor. Din cand in cand mai aruncam cate o privire pe Ipad, verificand o moneda virtuala aproape necunoscuta, aflata la cateva ore inaintea lansarii pe unul din principalele siteuri despre blockchain. Am intans mana dupa coctailul meu fara alcool si am devenit usor iritat cand o persoana s-a asezat in fata mea, blocand razele calde ale soarelui. Ma uit mai bine, era Adrian. -De cand nu ne-am mai vazut, multa vreme a trecut, zic eu pe un ton glumet. -Lasa vrajeala, trebuie sa plecam urgent, Batranul a spus ca ne va parasi in curand, imi spune el foarte serios. Stiu ca au trecut cativa ani buni de cand nu mai apartineam acelei lumi, si totul parea acum asemeni unui vis pe care l-am  visat candva, dar vorbele lui m-au facut sa devin mai alert si sa ma misc cu o viteza care l-ar fi facut invidios chiar si pe Ussain Bolt. Doua ore mai tarziu eram in aeroport, asteptand zb...

Unde as vrea sa reiau un mai vechi proiect, pe numele lui mic "Vindecarea prin povesti" . Episoadele anterioare cuprind:  Printesa balului.  Ploaia.  Sanctuarul. In adancuri. Acolo va voi provoca sa va aventurati astazi. Aveti deja o varsta. Se presupune ca traiti deja in mijlocul lumii. Lumea, asa cum o stim, cu partile ei bune si rele. Inchidem ochii. Lasam lumea intreaga in urma. Deschidem ochii. Suntem intr-o barca, in mijlocul unei mari albastre si clare. E atat de liniste in jurul nostru. Sarim in apa. O simtim asa cum este la suprafata, calduta si transparenta. Claritatea ei ne face sa ne simtim incantati. Privim sub noi. Se intrezaresc peisaje efemere, nedefinite. Ne scufundam usor. Observam cu uimire ca nu simtim nevoia sa respiram. Poate ca in aceasta poveste, am luat deja forma omului peste. Savuram senzatia de imponderabilitate, de relaxare perfecta, de lipsa a oricarei incordari sau crispari. Hotaram sa ne folosim de oportunitate pentru a plonja in a...

Aceasta este dedicata tuturor celor impovarati de griji, presati de nevoi urgente, de neputinte, lipsiti de puterea de a realiza. Indicata mai ales dimineata. Te afli in mijlocul unei campii imense. Pamantul este uscat. Arid. De ici colo mai sare cate o lacusta, mai canta un greiere. Iarba este uscata si se transforma in pulbere atunci cand o atingi. Totul pare ars de un soare neiertator. Incepe ploaia insa. Din obisnuinta, cauti un loc unde sa te ascunzi. Dar in jurul tau este doar campul, si nimic altceva. Observi insa ca aceasta ploaie nu este una obisnuita. Picaturile parca trec prin tine si ating pamantul, luand cu ele tot ceea ce te apasa, tot ceea ce cu greu ai putut sa accepti ca fiind real. Decizi sa te bucuri. Alergi prin ploaie. Dansezi prin ploaie. Suvitele ude iti atarna pe frunte, iar mirosul de ploaie iti aduce aminte de copilarie. Te invarti in cerc, pina cand ameteala te cuprinde. Te opresti brusc. Iar pamantul se invarte in continuare. La orizont apar insa nori, ...

Pentru toti cei care inca se simt coplesiti de griji, depasiti de evenimente, sau prea plictisiti pentru ca ceea ce inca mai fac sa conteze. Ai nevoie de un loc familiar. Poate sa fie locul in care ai crescut, o frantura din propria ta copilaria, un loc care exista in lumea reala, sau unul pe care doar ti l-ai imaginat. Poate sa fie o minunata poaina in mijlocul unei paduri de arbori seculari, un pisc acoperit de nameti de unde poti cuprinde peisaje mirifice pina hat departe, la linia orizontului, sau scranciobul in care te dadeai candva. Cu alte cuvinte, este locul unde te simti Acasa. Unde poti fi tu insusi, dincolo de conveniente sociale, de prejudecati, de frustrari, dincolo de limitele impuse de societate, de educatie sau de propria persoana. Un loc in care simti cum te regenerezi, si cum incepi sa cresti interior. Un loc unde sa fii doar tu si nimeni altcineva. Fii din nou Copilul universal. Simte cum tot ceea ce faci este autentic, plin de gratie si frumusete. O lumina aurie te...

In ceea ce priveste ceea ce arbitrar am numit "tehnici de transformare", as dori sa fixez citeva mici detalii si notiuni. 1.Conform unui experiment facut de Universitatea Stanford, pentru creierul uman, acest delicat mecanism care ne tot face inca sa ne minunam, nu exista nici o deosebire intre un lucru care exista in realitate si acelasi lucru pe care ni-l imaginam. Totul a inceput atanci cand subiectul experimentului a privit un mar, apoi a inchis ochii si a evocat in mintea sa acelasi mar. Surprinzator, ariile activate in cortex au fost aceleasi. In versiunea avansata a acestui experiment, fapte concrete care au avut loc, cum ar fi o sesiune de sky, vizionarea unui spectacol sau mancarea unor dulciuri deosebite, sau evocarea lor, la nivel de activitate cerebrala, erau identice. In concluzie, putem gasi o cale de a ne schimba, sau de a ne imbogati la nivel emotional, utilizand cu succes povestile ca pe o forma de vindecare sau de a deveni o persoana care sa iradieze in jur...

In toate timpurile, in mai toate locurile, povestile au fost folosite pentru a ne imbogati interior, si pentru a ne da o idee clara despre cum ar trebui sa mearga lucrurile in ceea ce numim arbitrar viata. Este foarte interesant cum anumite triburi amerindiene vindecau aproape orice problema de alta natura decat fizica, cu ajutorul povestilor. "Exista o poveste pentru fiecare fiinta care traieste acum alaturi de noi in Marea Padure. Oricine isi asculta povestea care ii era menita, poate ajunge cu adevarat un mare vanator." Exista populatii africane care, in mare parte, si-au pierdut apartenenta la neamul din care faceau parte, pierzandu-si in timp individualitatea. Tot ceea ce le-a mai ramas au fost povestile lor, pe care le ascultau inca de mici. Chiar si in arealul european, povestile sunt si vor fi un mod de a educa pe cei mici si nu numai. Chiar nu v-ati mirat de ce intoatdeauna in povesti binele invinge? Pentru ca ele, alaturi de alte metode special dedicate, sunt unele...