insensibil Avatar

Clinchetul unui clopotel
imi reinvie in minte Tibetul.
Platouri insorite, zapada stralucind,
amintiri ale unui uitat paradis,
Shanti-Nilaya e acum departe in vis.
Cate sute de ani au trecut...
Cat timp am putut sa traiesc
fara sa traiesc...
Am uitat sa imi reamintesc
ca in noi exista totul...si nimic.
Zeul din mine va mai dormi o vreme,
in aceasta viata am ales sa ma joc.
Poate il vom lasa sa preia controlul in urmatoarea,
daca nu cumva va muri intre timp
de plictiseala.




Sa zicem ca am fost inspirat sa scriu aceasta poezie de titlul blogului lui gavagai

01/2007

Comments

Popular posts from this blog

Ultima mea carte s-a lansat azi pe Amazon

Ritm

Urari