Reverberatii

Cand s-a schimbat totul? Parca mai ieri eram copil, si alergam dupa o minge, dar focul se stinge, si valvataia ce cuprindea odaia s-a linistit, vapaia ce altadata aprindea o lume, sau doua universuri, s-a transformat in versuri, inca mai pot s-alerg, sa merg sau chiar sa sterg cu buretele amintirile acelea dureroase, sau poate, ca spatiul dintre case, aleg sa pitesc intr-un cotlon al mintii mele, ele dispar, o fi-n zadar, ca si un tren marfar, plecat de doua zile, cu douazeci de mile, iesind din labirint, asa cum pot sa-l simt, venind.