Recuperare
Pasesc afara din micuta-mi casa, ajung in mijlocul poienii, inconjurat de maci infloriti. Vantul fosneste usor, soptindu-mi povesti demult uitate. Cateva pasarele ciripesc un cantec numai de ele stiut. Ma las in voia senzatiilor care ma asalteaza, macii rosii unduindu-se usor in bataia vantului, cantecul padurii acoperind linistea care exista mereu undeva pe fundal, o raza de soare incalzindu-mi gleznele, chiar inainte de a-mi cufunda picioarele in izvorul rece ca gheata. Au trecut luni de cand am venit aici prima oara, pentru cateva zile. Si am revenit iar si iar. Ceva m-a legat pentru totdeauna de aceste locuri, pe care am invatat sa le port cu mine mereu, chiar si in tumultuosul zumzet al marelui oras.
Comments
Post a Comment