Craciunul

"Cra-cra!" zise cioara,
privindu-ma cu ochi sireti.
Suntem cam inceti,
printre nameti,
dar prin fereastra
razbate lumina lunii
si mirosul de cozonaci
si portocale
m-au facut sa vin agale
pe poteca din vale.
Am ajuns sa duc dorul
ultimei ierni in care
am fost cu plugusorul.
Acum vad doar norul,
si luna,
Si pastrez pentru totdeauna
in inima mea
aceasta emotie,
si parfumul de nu-ma-uita
al florilor uscate sus pe soba,
unde bunicii pregateau niste toba
si alte zeci de bucate,
sa le mancam cu totii pe inserate
cand aduceam vesti,
si insiram povesti
despre pesti
si alte lighioane inaripate.
Se poate?

Comments

Popular posts from this blog

Ultima mea carte s-a lansat azi pe Amazon

Ritm

Urari