Hipnotic

Aproape ca eram sa calc pe coada catelul asta alb si pufos. Nici macar nu mai e atat de zgomotos cum era la inceput, doua statii spre Beirut, prin redute de alb imaculat, in care macul nu a mai sangerat, dar oamenii au devenit incet incet suflete, incercand sa se rupa de acest nonsens atat de dens incat cateodata, revenind la vatra, cu trai pe vatrai, sau alte vapai, incercand sa cultivi cateva pastai, peste pista patrunsa de vikingi si daci, privind uimiti acei cativa maci. In spate au saci cu mancare si haine, aduc cu ei si nestiute taine, incercand sa patrunda in miezul lumii, dar lumina lunii ne-a vazut strabunii care inca de ieri faceau aceleasi greseli. Baiete, mai adu' doua beri!