Apasator

Ploaia cadea usor, sacadat, urmand un ritm anume menit sa creeze acest cantec pe asfaltul fierbinte. Norii se adunasera amenintatori aducand cu ei inserarea. Soarele era ascuns acum, banuit a fi undeva in spatele cortinei groase si negre. Vantul incepuse sa bata mai repede, iar fustune era prevestita de cateva pasari zburand razant cu solul. Iar un corb ar fi vrut sa acopere zgomotul tunetului cu un tipat supranatural: cra-cra-craaaa!