Sclipiri

Lumina
disparata,
impacata
cu revenirea
la ziua cea dintai,
aduna amintirile
unor vieti
de demult,
si le transforma
in pocale
cu apa de izvor,
cu dor
imi mai doresc,
nu timpul sa-l opresc,
ci mintea,
dar poznasa
deja este departe,
plecata cu o carte
de joc.
Nebunul din Tarot
a inceput
calatoria,
a mia
oara,
doara-doara
o va sfarsi
din nou.
Si va uita
Mai tot,
dar ochii
largi deschisi
vor admira apusul,
si poate rasaritul
pe plaja,
langa fata
cu ochii
ca turcoazul.