“Cartografierea finanţărilor pentru cultură” realizat de Funky Citizens
AVERTISMENT: Procentul alocat de stat pentru cultură a scăzut de la 2,41% în 2007 la 1,48% în 2015
Miercuri, 4 noiembrie, a fost prezentat, la sediul ARCUB Gabroveni, studiul “Cartografierea finanţărilor pentru cultură”, primul studiu care face analiza finanțărilor din cultură, din ultimii opt ani, la nivelul orașului București. Studiul a fost realizat de echipa Funky Citizens și face parte din seria de rapoarte și studii comisionate de ARCUB, în vederea realizării Strategiei Culturale 2016-2026, pentru București.
Studiul a urmărit cinci surse de finanțare a culturii, de la bugetul de stat și cele locale, până la fondurile europene sau finanțările private din țară sau străinătate, din 2007 și până în prezent. De asemenea în cadrul cercetării au fost analizate o serie de instituții publice și organizații culturale finanțate din bugetul de stat și cel local pentru a înțelege mai bine mecanismele și nevoile de finanțare ale operatorilor culturali.
Astfel, a fost revelat faptul că, în România, resursele alocate pentru cultură sunt dominate de sectorul public, acestea fiind însă destul de mici – 0,08% din PIB și 1,48% din Bugetul de stat. Cultura este asimilată, la nivel de buget, aceleiași categorii din care fac parte recreerea și religia, astfel că este greu de determinat ce sume sunt alocate efectiv serviciilor culturale.
Față de anul 2007, când procentul alocat de la bugetul de stat pentru cultură, receere și religie se situa în jurul valorii de 2,41%, în 2015 acesta a scăzut la 1,48%. În ce privește bugetele locale, la nivelul Primăriei Municipiului București, procentul alocat a rămas relativ același, 12%, în timp ce, la primăriile de sector, procentul alocat culturii, recreerii și cultelor a variat între 3 și 28%, în funcție de investițiile care s-au făcut de-a lungul anilor. Bugetele pentru Cultură, recreere și religie au o proporție semnificativă din fonduri alocate pentru susținerea cultelor (la nivel central) și întreținerea parcurilor și grădinilor publice (la nivel local).
La capitolul investiții în cultură, la nivelul bugetului de stat, deși există proiecte de infrastructură și investiții programate pentru domeniul cultural, acestea par a se întinde pe perioade foarte lungi de timp. De altfel, pentru zona Bucureștiului, este de observat faptul că principalele două investiții în cultură au fost Teatrul Național I.L. Caragiale și Biblioteca Națională, ambele finanțate cu ajutorul împrumuturilor de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. La nivelul bugetelor locale, se regăsesc investiții în domeniu doar la nivelul Primăriei Generale a Municipiului București, sectorul 3 fiind singurul care a realizat o investiție majoră într-o clădire cu destinația dedicată culturii (Casa Artelor). Și în ceea ce privește investițiile PMB, alocările pentru cultură, recreere și religie din bugetul local au fost făcute mai curând în zona Complexului Lia Manoliu.
Atunci când vine vorba de fonduri externe, fie europene, fie granturi internaționale, autoritățile locale au atras relativ puțini bani, pentru proiectele de cultură. Există o serie de investiții, cum este reconsolidarea Arcului de Triumf, care s-au făcut cu fonduri nerambursabile. La nivel privat, fondurile europene par a fi în continuare o gură de oxigen pentru operatorii culturali: atât programele mai ambițioase precum EEA Grants, cât și fondurile mai mici alocate fie specific pentru cultură, fie din domenii conexe, sunt accesate mai ales de operatori organizați sub formă de ONG-uri.
Administrația Fondului Cultural Național este o resursă foarte des accesată de operatorii culturali din București, ceea ce face ca acest tip de mecanism de finanțare să își arate necesitatea chiar și într-o zonă cu o putere financiară mult mai mare
decât în restul țării. Din 2010 și până în prezent, AFCN a alocat pentru operatorii culturali din București peste 26,5 milioane de lei, aproximativ o treime din fondurile alocate pentru toată țara.
În ce privește fondurile private, companiile care aleg să investească în cultură par a fi mai curând predispuse la a susține fie instituții de cultură cu care există un parteneriat de lungă durată, fie evenimente culturale de anvergură, precum festivalurile.
”Datele sunt importante din mai multe perspective. Ele demitizează afirmații de tipul Bugetul pentru Cultură în București este mai mare decât cel din New York. În fapt e adevărat, bugetul din fondurile locale pentru cultură, în București, este mai mare decât cel din New York. Dar asta pentru că, la noi, cultura, este introdusă în buget la capitolul cultură, recreere și religie. La acest nivel găsim investiții precum stadionul Lia Manoliu sau alocări pentru sprijinirea cultelor religioase. Și asta ne crește mult bugetul.” a spus Elena Calistru, președintele Funky Citizens.
Seria întâlnirilor publice pentru prezentarea studiilor comisionate în vederea realizării Strategiei Culturale va continua cu o nouă întâlnire pe 12 noiembrie.
”Aceste studii au antrenat o serie de diagnoze, pe care le-am comisionat pe diverse domenii artistice, în așa fel încât să înțelegem mai bine cum anume funcționează aceste domenii în București, care sunt necesitățile și cum se răspunde acestor necesități de către autoritățile publice” a spus Corina Șuteu, consultant independent, senior advisor pentru strategia culturală a Bucureştiului.
”Lucrurile nu se vor opri aici, va trebui să mai studiem, să mai cercetăm orașul. Orașul e un oraș complicat, un oraș mare, un oraș cu 2 milioane de locuitori. Nu va fi simplu pentru primăria Municipiului București să ajungă la o concluzie și să adopte o seamă de principii strategice pentru București. Gândiți-vă că Bucureștiul nu a avut practic niciodată o strategie culturală. Acesta este motivul pentru care noi am pornit în această muncă de pionierat.” a spus Mihaela Păun, director ARCUB.
Sursa: Amos News
Miercuri, 4 noiembrie, a fost prezentat, la sediul ARCUB Gabroveni, studiul “Cartografierea finanţărilor pentru cultură”, primul studiu care face analiza finanțărilor din cultură, din ultimii opt ani, la nivelul orașului București. Studiul a fost realizat de echipa Funky Citizens și face parte din seria de rapoarte și studii comisionate de ARCUB, în vederea realizării Strategiei Culturale 2016-2026, pentru București.
Studiul a urmărit cinci surse de finanțare a culturii, de la bugetul de stat și cele locale, până la fondurile europene sau finanțările private din țară sau străinătate, din 2007 și până în prezent. De asemenea în cadrul cercetării au fost analizate o serie de instituții publice și organizații culturale finanțate din bugetul de stat și cel local pentru a înțelege mai bine mecanismele și nevoile de finanțare ale operatorilor culturali.
Astfel, a fost revelat faptul că, în România, resursele alocate pentru cultură sunt dominate de sectorul public, acestea fiind însă destul de mici – 0,08% din PIB și 1,48% din Bugetul de stat. Cultura este asimilată, la nivel de buget, aceleiași categorii din care fac parte recreerea și religia, astfel că este greu de determinat ce sume sunt alocate efectiv serviciilor culturale.
Față de anul 2007, când procentul alocat de la bugetul de stat pentru cultură, receere și religie se situa în jurul valorii de 2,41%, în 2015 acesta a scăzut la 1,48%. În ce privește bugetele locale, la nivelul Primăriei Municipiului București, procentul alocat a rămas relativ același, 12%, în timp ce, la primăriile de sector, procentul alocat culturii, recreerii și cultelor a variat între 3 și 28%, în funcție de investițiile care s-au făcut de-a lungul anilor. Bugetele pentru Cultură, recreere și religie au o proporție semnificativă din fonduri alocate pentru susținerea cultelor (la nivel central) și întreținerea parcurilor și grădinilor publice (la nivel local).
La capitolul investiții în cultură, la nivelul bugetului de stat, deși există proiecte de infrastructură și investiții programate pentru domeniul cultural, acestea par a se întinde pe perioade foarte lungi de timp. De altfel, pentru zona Bucureștiului, este de observat faptul că principalele două investiții în cultură au fost Teatrul Național I.L. Caragiale și Biblioteca Națională, ambele finanțate cu ajutorul împrumuturilor de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. La nivelul bugetelor locale, se regăsesc investiții în domeniu doar la nivelul Primăriei Generale a Municipiului București, sectorul 3 fiind singurul care a realizat o investiție majoră într-o clădire cu destinația dedicată culturii (Casa Artelor). Și în ceea ce privește investițiile PMB, alocările pentru cultură, recreere și religie din bugetul local au fost făcute mai curând în zona Complexului Lia Manoliu.
Atunci când vine vorba de fonduri externe, fie europene, fie granturi internaționale, autoritățile locale au atras relativ puțini bani, pentru proiectele de cultură. Există o serie de investiții, cum este reconsolidarea Arcului de Triumf, care s-au făcut cu fonduri nerambursabile. La nivel privat, fondurile europene par a fi în continuare o gură de oxigen pentru operatorii culturali: atât programele mai ambițioase precum EEA Grants, cât și fondurile mai mici alocate fie specific pentru cultură, fie din domenii conexe, sunt accesate mai ales de operatori organizați sub formă de ONG-uri.
Administrația Fondului Cultural Național este o resursă foarte des accesată de operatorii culturali din București, ceea ce face ca acest tip de mecanism de finanțare să își arate necesitatea chiar și într-o zonă cu o putere financiară mult mai mare
decât în restul țării. Din 2010 și până în prezent, AFCN a alocat pentru operatorii culturali din București peste 26,5 milioane de lei, aproximativ o treime din fondurile alocate pentru toată țara.
În ce privește fondurile private, companiile care aleg să investească în cultură par a fi mai curând predispuse la a susține fie instituții de cultură cu care există un parteneriat de lungă durată, fie evenimente culturale de anvergură, precum festivalurile.
”Datele sunt importante din mai multe perspective. Ele demitizează afirmații de tipul Bugetul pentru Cultură în București este mai mare decât cel din New York. În fapt e adevărat, bugetul din fondurile locale pentru cultură, în București, este mai mare decât cel din New York. Dar asta pentru că, la noi, cultura, este introdusă în buget la capitolul cultură, recreere și religie. La acest nivel găsim investiții precum stadionul Lia Manoliu sau alocări pentru sprijinirea cultelor religioase. Și asta ne crește mult bugetul.” a spus Elena Calistru, președintele Funky Citizens.
Seria întâlnirilor publice pentru prezentarea studiilor comisionate în vederea realizării Strategiei Culturale va continua cu o nouă întâlnire pe 12 noiembrie.
”Aceste studii au antrenat o serie de diagnoze, pe care le-am comisionat pe diverse domenii artistice, în așa fel încât să înțelegem mai bine cum anume funcționează aceste domenii în București, care sunt necesitățile și cum se răspunde acestor necesități de către autoritățile publice” a spus Corina Șuteu, consultant independent, senior advisor pentru strategia culturală a Bucureştiului.
”Lucrurile nu se vor opri aici, va trebui să mai studiem, să mai cercetăm orașul. Orașul e un oraș complicat, un oraș mare, un oraș cu 2 milioane de locuitori. Nu va fi simplu pentru primăria Municipiului București să ajungă la o concluzie și să adopte o seamă de principii strategice pentru București. Gândiți-vă că Bucureștiul nu a avut practic niciodată o strategie culturală. Acesta este motivul pentru care noi am pornit în această muncă de pionierat.” a spus Mihaela Păun, director ARCUB.
Sursa: Amos News
Comments
Post a Comment