Paracelsus - just another ordinary life

Ochii ei aruncau vapai, Iar entuziasmul ei ametitor Ma invaluise Facandu-ma sa cred ca totul e Posibil Atunci cand ai invatat Sa crezi in tine.

Oh, tu, inspiratie cruda care ma desparti de soarele inabusitor, Cu atata dor.

Inspirat de cele vazute in jurul meu, maine cel mai probabil o sa scriu un post despre droguri, dependenta si cum putem depasi aceste probleme. Eh, daca nici pe blogul meu nu pot sa imi expun o parte din cercetarile pe care le fac atunci unde?

Traim intr-o societate care promoveaza munca, efortul, extra-super-activitatea. Somnul este considerat ceva minor, neesential, o sursa de Timp atunci cand nu mai putem ciupi de niciunde altundeva. Este oare bine? Este oare intelept sa neglijam tocmai acest aspect atat de important? Nu aduc argumente, nu incerc sa explic nimic. Va propun doar urmatorul experiment. Timp de o saptamana incercati sa dormiti minim 8 ore, de la 22 pm la 6 am. Incercati de asemenea undeva pe la mijlocul zilei sa va asezati in pat si sa incercati sa va relaxati pentru 15 minute. Spuneti-mi rezultatele. Va fi ceva uimitor. Veti descoperi un nou Eu, unul de care aproape ca nici nu va mai aminteati. Veti afla ce inseamna sa fiti odihniti. E ceva de necrezut. Si e la indemana tuturor. Indrazniti! Oricare dintre noi poate face alegerea corecta. De ce sa mai asteptam? De ce nu chiar acum?

Manuind sabia discernamantului catre interior, vantul ii flutura pletele, dar mintea, mintea ii incremenise dincolo de timp.

Daca esti interesat sa faci un curs de informatica online la Harvard, atunci intra pe acest link si aplica: https://courses.edx.org/courses/HarvardX/CS50x3/2015/info

Prima mea carte publicata pe Amazon. O puteti gasi aici http://www.amazon.co.uk/gp/product/1514371537?keywords=indescriptibil&qid=1437698531&ref_=sr_1_1&sr=8-1

Am vorbit azi cu cativa dintre ei. Au venit pe nesimtite, au facut o minune doua si dusi au fost la treaba lor. Nimeni nu i-a bagat in seama. Mihail mai ales a fost pus pe treaba. Dar nici Gavriil nu a fost mai prejos. Rafael s-a oprit un moment, mi-a dat chiar o mana de ajutor. Si au plecat. Ma tot gandeam cine a zis: Sunt doua feluri de a vedea viata. Ca si cum nimic nu e miraculos. Si ca si cum totul e un miracol. Nu mi-am adus aminte cine.